Şcoala altfel


În cadrul săptamânii ,,Şcoala Altfel , elevii clasei a IX-a C au participat la numeroase activitai . Cateva dintre acestea sunt prezentate mai jos. 

Marti: Gradina Botanica
 Împreună cu doamna diriginta , elevii au trecut prin serele Gradinii Botanice explorand toate speciile de plante exotice , dar si plante familiare acestora.

Miercuri: Palatul Culturii

La Palatul Culturii elevii au descoperit obiecte din trecut . Sali in care multi domnitori au pasit , iar acum la randul sau ei isi descopera  noi cunostinte.   

Joi: Film 
In ziua de joi elevii au stat in clasa si au vizualizat filmul Dead Poets Society . Urmand ca dupa film elevii sa discute pe baza acestuia cu doamna diriginta.




Vineri: Universitatea ,,  Alexandru Ioan Cuza"
Impreuna cu doamna diriginta si doamna profesoara de fizica elevii au fost in aula si biblioteca Universitatii Alexandru Ioan Cuza urmand ca mai apoi sa realizeze cateva experimente impreuna cu cativa studenti.

”Șapte motive pentru care Iaşul merită să fie una dintre cele 7 minuni ale României”

1.Muzeul de literatură a Moldovei-”Casa Vasile Pogor”

Casa Memorială „Vasile Pogor” este un muzeu municipal din Iași, secție a Muzeului Literaturii Române din Iași, amplasat pe Str. Vasile Pogor nr. 4. Muzeul prezintă dezvoltarea literaturii române, cu precădere de pe teritoriul Moldovei, începând cu anul 1800 și până în zilele noastre.

Muzeul își are sediul în Casa „Vasile Pogor” sau „casa cu ferestre luminate”, clădire construită pe la 1850 de către vornicul Vasile Pogor și soția sa Zoe. Imobilul are un lung istoric legat de viața culturală a Iașului, fiind loc de întâlnire pentru intelectualitatea orașului, sediu al Societății literare Junimea (fondată în 1863) și al revistei Convorbiri literare (fondată în 1867). 

Cumpărată în 1901 de principesa Maria Moruzzi, care modifică intrarea principală și schimbă fațadele, așezând deasupra balcoanelor blazonul familiei, casa va fi moștenită de fiul ei, Gheorghe Brătianu care în 1938, când pleacă la București, o închiriază rezidenței regale din Iași. Din 1947 aparține Regionalei CFR Iași. Va fi naționalizată și va servi din 1954 Inspecției de Stat pentru Igienă și Protecția Muncii, Regionala Iași. A fost restaurată în 1968 în vederea amenajării muzeului și reparată după cutremurul din 1977.

2.Filarmonica Moldova

Director general al Filarmonicii de Stat „Moldova” din Iași, între 1984-1988 și apoi din 1999 până în prezent.Violonistul Bujor Prelipcean și-a făcut studiile mai întâi la Galați, apoi la Conservatorul „George Enescu” din Iași. Înzestrat cu talent de excepție și cu o enormă putere de muncă, Bujor Prelipcean este considerat una dintre cele mai marcante personalități muzicale ale României.După absolvirea cursurilor universitare (șef de promoție, 1972) a devenit cadru didactic la catedra de interpretare a Conservatorului „George Enescu” din Iași.Încă din anii studenției, Bujor Prelipcean a manifestat o pasiune evidentă pentru activitatea solistică, concomitent cu cea camerală, participând la numeroase recitaluri și concerte ca solist în țară și străinătate.În primăvara anului 1973 fondează Cvartetul de coarde Voces, cu care a participat la numeroase cursuri în țară și străinătate, sub îndrumarea maeștrilor: Wilhelm Georg Berger, Friederich von Hausegger, Uzi Wiesel, Vilmos Tatray, Amedeo Baldovino și a membrilor Cvartetului Amadeus. Astăzi, Voces este cel mai longeviv și valoros cvartet de coarde din istoria muzicală a României.Din anul 1980, Cvartetul Voces a devenit ansamblu subvenționat de statul român, iar din anul 1990 este Cvartetul Național al Societății Române de Radiodifuziune din București.În fruntea Cvartetului Voces, dar și în afara activității camerale, Bujor Prelipcean a susținut nenumărate pagini solistice de mare dificultate tehnică și interpretativă, ce i-au confirmat calitatea de artist autentic.În prezent, Bujor Prelipcean este manager al Filarmonicii ieșene și concomitent profesor universitar dr. la Universitatea de Arte „ George Enescu” din Iași, profesor de onoare la Academia de Muzică „Gh.  Dima” din Cluj-Napoca și la Academia de Muzică din Würzburg, Germania.

Distincții (selecție):

• Cetățean de Onoare al Municipiului Iași,
• Diplomă de Onoare a Festivalului Internațional „George Enescu” București, 1998
• Ordinul Național pentru Merit, în grad de Cavaler, pentru merite deosebite în promovarea culturii românești în țară și peste hotare.

3.Palatul Culturii

De-a lungul timpului, în zona respectivă a orașului, s-a dezvoltat ansamblul Curții Domnești (atestată documentar începând cu 1434). In 1806 - 1812, prințul Alexandru Moruzi construiește un impunător palat în stil neoclasic. Afectat de incendii, Palatul Domnesc va fi refăcut de prințul Mihail Sturdza în 1841 - 1843. Dupa Unirea de la 1859 și mutarea capitalei la București, Palatul Domnesc devine Palat Administrativ. Mai multe incendii de la sfârșitul sec. al XIX-lea continuă sa afecteze clădirea, luându-se, la începutul secolului al XX-lea, decizia demantelării (1904) și reconstrucției, în locul refacerii vechiului palat.

Noul edificiu a fost realizat în stilul neogotic, după planurile arhitectului Ion D. Berindey, ajutat de arhitecții Filip Xenopol și Grigore Cerchez. Întreruptă în timpul Primului Război Mondial, construcția palatului s-a prelungit pe durata a două decenii. Edificiul, finalizat pe 11 octombrie 1925, a fost inaugurat în anul 1926 de către regele Ferdinand al României.

4.Teatrul Național „Vasile Alecsandri”

Înființat în 1840, sub direcțiunea lui Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri și Mihail Kogălniceanu, conducerea trupei românești fiind asigurată de Costache Caragiali, Teatrul Național a funcționat din 22 decembrie 1846 în noua sală a Teatrului cel Mare de la Copou.

În noaptea de 17 spre 18 februarie 1888, în urma unui incendiu devastator, clădirea Teatrului de la Copou este distrusă. Demersurile pentru construirea unui nou local de teatru au durat până în 1894 când este aprobat contractul cu arhitecții vienezi Fellner și Helmer.

Planurile clădirii aparțin celebrilor arhitecți vienezi Fellner și Helmer, ce au proiectat construcții similare din Viena, Praga, Odessa, Zürich.Actuala clădire a fost construită pe locul vechii primării,^[1] între anii 1894 și 1896, fiind considerată a fi cel mai vechi și cel mai frumos lăcaș de acest gen din țară. La 1 decembrie 1896, clădirea Teatrului Național a fost inaugurată de primarul Nicolae Gane.

Inaugurată odată cu teatrul, uzina electrică a acestuia a marcat începutul iluminatului electric la Iași.

În anul 1956, cu prilejul aniversării a 140 de ani de la primul spectacol în limba română, teatrul ieșean primește numele marelui poet, dramaturg și om de cultură Vasile Alecsandri (1821).În prezent, această clădire găzduiește și Opera Națională Română Iași.Clădirea Teatrului Național este o veritabilă bijuterie arhitectonică adăpostind adevărate monumente de artă: Cortina pictată în 1896 de meșterul vienez M. Lenz și terminată de unul din discipoli, prezintă în centru o alegorie a vieții, cu cele trei vârste, iar în dreapta, alegoria Unirii Principatelor Române (Moldova, Transilvania și Țara Românească); Cortina de fier, pictată de Al. Goltz, cu motive ornamentale dispuse simetric, separă etanș scena de restul sălii; Plafonul pictat de Al. Goltz, în culori pastelate, reprezintă alegorii paradisiace, fiind ilustrat cu nimfe și îngeri și încadrat în stucatura rococo; Candelabrul din cristal de Veneția cu 109 becuri.

Până în 2011 Naționalul din Iași își desfășoară activitatea în mai multe locații. Datorită lucrărilor de reconstrucție, spectacolele se desfășoară la Sala Teatru³ (Teatru la Cub), Sala Pod Pogor Fiul, Sala Studio Teofil Vâlcu și Sala Uzina cu Teatru.

5.Galeria de Artă ”Labirint” Casa de Cultură ”Mihai Ursachi” 

6.Esplanada Elisabeta

Esplanada Elisabeta din Iași este o lucrare de amenajare a spațiului public situată în zona cunoscută sub numele de Râpa Galbenă, o zonă cu o diferență de nivel importantă aflată la baza Dealului Copou. A fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea pentru a facilita circulația pietonilor între zona Gării din Iași, Dealul Copou și zona centrală a orașului.

Locul cunoscut de ieșeni sub numele de Râpa Galbenă este o zonă cu o importantă diferență de nivel situată la poalele delului Copou. Terenul zonei este argilos, fiind străbătut de numeroase izvoare subterane care coboră de pe Copou în drumul lor spre șesul Bahluiului. Mult timp în această zonă au existat exploatări de argilă pentru construcții sau olărit, argila extrasă aici fiind folosită la doar câteva sute de metri distanță, într-un cartier al olarilor situat aproximativ pe locul actualei Piețe a Unirii.^[2]

În apropierea acestei zone, la doar câteva sute de metri înspre Păcurari, a ființat prima grădină botanică din Iași, realizare a medicului și naturalistului Anastasie Fătu, membru al Academiei Române. În 1856 acesta a înființat, pe un teren al cărui proprietar era, o grădină botanică ce a existat timp de 30 de ani, până la moartea sa. Urmașii academicianului au vândut însă terenul iar grădina botanică s-a destrămat, o parte din plante fiind transferate în noua grădină botanică înființată lângă Casa Roset, unde se afla sediul Societății de Medici și Naturaliști din Iași, azi Muzeul de Istorie Naturală. Singurele urme care mai amintesc de existența ei sunt numele străzilor din zona (Strada Florilor și Stradela Florilor) precum și casa lui Anastasie Fătu de pe Str. Florilor 1, clasată monument istoric.

7.Universitatea "Alexandru-Ioan Cuza"

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) sau Universitatea din Iași, este o universitate de stat din Iași și una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior din România.^[1] Fondată în 1860, la scurt timp după formarea Principatelor Unite, Universitatea din Iași, așa cum s-a numit la început, este prima universitate modernă a României.

Situată într-unul din cartierele istorice ale orașului, Copou, și cuprinzand 15 facultăți și numeroase centre de cercetare, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” este o instituție de învățământ superior cu tradiție și în același timp o Universitate modernă care, prin realizările înfăptuite în plan educațional și științific, a căpătat recunoaștere atât pe plan național cât și internațional.

În 2011, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” a fost clasificată de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și Asociația Universităților Europene în prima categorie, cea a universităților de cercetare avansată și educație.